vineri, 29 iunie 2012

ghid de redactare pentru lucrarile de diploma sau masterat

    În ultimul timp s-a vorbit mult în presă despre lucrările de doctorat ale lui Victor Ponta, Ioan Mang și Corina Dumitrescu și despre regulile care trebuie respectate la întocmirea unei astfel de material în privința citării altor autori, despre plagiat, etc. Răsfoind pe internet am descoperit un valoros ghid de redactare a lucrărilor de diplomă și de masterat întocmit la UNIVERSITATEA ROMÂNĂ DE ŞTIINŢE ŞI ARTE „GHEORGHE CRISTEA” de către Prof. dr. THEODOR OLTEANU și Asist. CONSUELA ALBU. Nu știu dacă și o lucrare de doctorat trebuie să respecte 100%  regulile din acest ghid, dar toate sînt de bun simț, valoroase și foarte utile (inclusiv regulile pentru citarea altor autori sau utilizarea ghilimelelor pentru citate, cele mai invocate de presă în ultimele zile), astfel că le public și aici. Sper ca autorii de mai sus să nu se supere pentru aceasta.

În legăturaă cu citatele din alți autori, acest ghid precizează: Dacă citatul nu depăşeşte 3-4 rânduri, poate fi inclus în corpul textului cu ghilimele. Dacă citatul este mai mare de 4 rânduri, el va constitui un text separat, cu spaţiul dintre rânduri micşorat, plasat mai în interiorul paginii faţă de restul textului şi eventual cu corp de literă (font) mai mic. În acest caz, nu se folosesc ghilimelele.

În legătură cu sursele lucrării, ghidul precizează: Autorul lucrării de licenţă sau de masterat este obligat să citeze toate sursele bibliografice pe care le-a folosit, altfel va fi învinuit de plagiat. Sursele bibliografice incluse în lucrare trebuie să se regăsească în lista finală. De asemenea, autorii incluşi pe lista bibliografică trebuie să fie citaţi în textul lucrării sau în notele de subsol. Lista trebuie să fie organizată în ordinea strict alfabetică a numelor autorilor. Dacă lucrarea citată are mai mulţi autori, vor fi citaţi toţi. În schimb, la notele de subsol, dacă numărul autorilor este mai mare de trei, după menţionarea primului autor, ceilalţi se vor insera sub eticheta et al. (et alii) sau ş.a. (şi alţii/şi altele). Bibliografia de la sfârşitul lucrării va fi prezentată în ordine alfabetică şi redactată astfel:
1.Autorul (Nume, prenume)
2.Titlul lucrării (boldat sau cu litere italice)
3.Editura
4.Locul apariţiei lucrării
5.Anul apariţiei lucrării
Între elementele unei referinţe bibliografice, atât din lista finală, cât şi din notele de subsol, se folosesc virgule.

Referitor la notele de subsol se precizează:  În notele de subsol pot apărea precizări, comentarii (uneori polemice) şi cel mai frecvent surse bibliografice. Notele de subsol (footnotes) se realizează pe calculator prin succesiunea: Insert, Reference, Footnote, după ce s-a fixat cursorul în text în locul unde vreţi să apară nota de subsol. Din setarea calculatorului ele au font 10. În notele de subsol (atunci când se referă la o sursă bibliografică), în afara celor menţionate la bibliografie, se adaugă şi numărul paginii/paginilor, ca în exemplul:
Olteanu, Theodor, Istoria culturii europene, Editura ERA, Bucureşti, 2001, p. 275
Pentru simplificarea notelor de subsol, se folosesc, în practica redactării unei lucrări ştiinţifice, o serie de notări cu caracter internaţional, unele dintre ele abreviate (scrise cu caractere italice):
- Op.cit. (lat. opus citatum = opera citată) se foloseşte pentru a cita o singură lucrare a unui autor. Prima oară, trimiterea se face în întregime, iar a doua oară se foloseşte: Op.cit., [pagina/paginile];
- Idem (lat. acelaşi) se foloseşte în cazul în care autorul este acelaşi ca în nota precedentă, dar este citat cu altă lucrare. Idem substituie numele autorului: Idem, [numele lucrării], [pagina/paginile];
- Ibidem (lat. tot acolo, în acelaşi loc) apare atunci când există trimiteri succesive la acelaşi autor şi aceeaşi lucrare: Ibidem, [pagina/paginile]. Dacă între prima trimitere şi următoarea s-a intercalat o altă notă, menţiunea Ibidem nu mai este valabilă;
- Apud (lat. după, la) se întrebuinţează când se citează un autor citat de un altul (sursă de mâna a doua);
- Cf. (lat. confer = compară) se foloseşte pentru a indica o comparaţie între paragrafe diferite de izvoare, între puncte de vedere diferite sau asemănătoare.

Referitor la cuprinsul lucrării, ghidul precizează: Conţinutul este partea cea mai consistentă a corpului lucrării (circa 75-80%). Există mai multe tipuri de lucrări: lucrări de sinteză/de compilaţie (care trec în revistă rezultatele unei vaste cercetări ştiinţifice într-un anumit domeniu), lucrări aplicative (în care primează o aplicaţie practică) şi lucrări teoretice (în care primordială este o investigaţie de natură teoretică). Toate aceste tipuri presupun modalităţi diferite de abordare.
În funcţie de tipul de lucrare, ponderea secţiunilor poate fi diferită. Astfel, o lucrare aplicativă va insista mai mult asupra metodei decît asupra rezultatelor. Contează mai mult modul cum a fost concepută aplicaţia decît funcţionalitatea ei. Într-o lucrare de orientare teoretică, mai dezvoltată va trebui să fie secţiunea de rezultate, unde se scoate în evidenţă contribuţia originală a candidatului, decît secţiunea de metode, care poate fi o trecere în revistă a arsenalului teoretic ce constituie eşafodajul dezvoltării temei.
În partea teoretică a lucrării se vor prezenta principalele teorii privind cercetarea întreprinsă, precum şi contribuţia proprie a candidatului, care poate consta în noi interpretări, conexiuni sau – de ce nu? – în avansarea unei teorii originale. Această parte a tezei trebuie să demonstreze capacitatea candidatului de a selecta cele mai relevante surse bibliografice şi de a-şi formula propriul punct de vedere asupra subiectului studiat.
Dacă există o parte practică a lucrării, aceasta (inclusiv anexele) nu trebuie să depăşească 50% din numărul total al paginilor. Ea va fi o ilustrare a teoriei expuse anterior.
Este necesar ca lucrarea, în conţinutul ei, să aibă o organizare logică prin înlănţuirea capitolelor şi să demonstreze capacitatea absolventului de a aplica în mod creativ cunoştinţele teoretice dobândite, precum şi de a selecta sursele bibliografice relevante şi consacrate în domeniul cercetat. În niciun caz lucrarea nu va fi o înşiruire de citate din diverşi autori, oricât de valoroşi şi de relevaţi pentru tema propusă ar putea fi aceştia.

(În documentul pdf inclus mai jos pentru trecerea de la o pagină la alta utilizează rotița mouse-ului! Dacă scrisul apare prea mic accesează documentul în format pdf  la adresa indicată la sfîrșitul acestui articol).






Legătura spre fișierul pdf complet este AICI(click)