sâmbătă, 6 august 2011

multiculturalism

Să spun cîte ceva despre cum înțeleg maghiarii, cu adevărat, drepturile minorităților sau așa zisul multiculturalism - care, de fapt, s-a dovedit un eșec total în Europa și peste tot ( vezi afirmațiile primului ministru australian, britanic sau ale cancelarului german ).
Povestea e următoarea: după ce Transilvania a fost cedată Ungariei în august 1940 ( Dictatul de la Viena ) toți învățătorii români au fost mătrășiți, iar unii chiar împușcați, iar în locul lor au venit unguri, indiferent de procentul populației românești. Nici satul mamei din Maramureș n-a făcut excepție. Din acel moment, nici un copil nu avea voie să folosească limba română la școală - fiind aspru pedepsit dacă era auzit de învățătorul ungur. Limba maghiară trebuia învățată cu forța, temele trebuiau făcute în maghiară iar elevii erau pedepsiți cu bătăi îngrozitoare dacă nu știau să recite perfect și pe de rost lecțiile maghiare. Mulți copii au fost nenorociți pe viață în urma acelor bătăi și au rămas infirmi, cu defecte fizice sau cu sechele psihice profunde și aici nu e nici o exagerare. De altfel, mama spune că era așa de terorizată că în trei ani n-a reușit să învețe niciodată cum trebuie ungurește și toate lecțiile le făcea ca un robot. De abia mult timp după aia, după ce i-a trecut teroarea inspirată de învățătoarea maghiară, a reușit să vorbească și să înțeleagă mai bine maghiara, dar niciodată n-a vorbit-o cu plăcere.
Peste ani și ani, cînd mergeam în vacanțe în Maramureș totul era fain pînă intrai într-un magazin în care vînzător era un cetățean sau o cetățeancă ungur ! Nici de-al naibii nu găseai ce trebuie în limba română, mai ales că era pe vremea crizelor de produse din timpul lui Ceaușescu. Așa că vrînd-nevrînd începea maică-mea să turuie pe ungurește și, ce să vezi, iată cum apăreau miraculos produsele de sub tejghea: unt, zahăr, toate bunătățile care se dădeau românilor pe cartele ! Și ce binevoitori erau vînzătorii cu noi - așa-zișii unguri! :)
 De altfel, în Satu-Mare - unde erau chiar și mai mulți unguri decît în Baie ( Baia Mare ) - chiar și cerșetorii de 7-8 ani ( da, erau din ăștia și pe vremea lui Ceaușescu ) cerșeau în maghiară și dacă le răspundeai în română se uitau cu scîrbă la tine. O dată i-am spus unuia că-i dau o hărtie de 5 lei dacă vorbește românește, dar parcă i-aș fi turnat dracului agiazmă pe creștet : a plecat boscorodind cu baszom.. și alte drăcovenii ungurești și uitîndu-se ca la niște rîioși de români ce eram!
  La fel și în armată, nici un ungur ( toți erau din Covasna sau Harghita ) nu vorbea românește de bună-voie și numai supuși unor amenințări mari scoteai de la ei ceva pe limba română - pe care  mulți o vorbeau ca la radio, foarte corect, dar numai cînd aveau ei chef sau interes ! Să vezi cu ce drag vorbeau o limbă română perfectă atunci cînd trebuiau să solicite o permisie și sergentul nu le-o acorda decît dacă vorbeau românește ! :) Trebuie să recunosc că mulți unguri, în special politicienii care trăiesc la București, vorbesc româna mai bine decît 99% dintre români - fapt esențial pentru ei , pentru a nu putea interpreta nimeni greșit sau după ureche spusele lor răspicate !

vineri, 15 iulie 2011

carmen toma u23

Medalie de argint la triplu salt - Campionatele Europene de Atletism U23 - pentru Carmen Toma de la clubul sportiv din Constanța. Felicitări din toată inima !
Nu-i așa că un rezultat bun al unui sportiv român, la o competiție importantă, face cît 'nșpe-mii de reclame stupide ale madamei Udrea pentru promovarea României? Și asta mai ales cînd sportivul este o ea care arată și bine!


sâmbătă, 4 iunie 2011

soldati germani-soldati rusi

Prin 1944 mama avea vreo 7-8 ani. Casa unde locuia, fiind situata lîngă Someș și la capătul satului ( Bîrgău ) a fost folosită atît de germani cît și de ruși pentru încartiruirea soldaților sau a ofițerilor.

Și germanii și rușii s-au purtat foarte bine și corect, în special cu copiii. Le făcea plăcere să se joace cu ei și le făceau cadou diverse mărunțișuri aflate prin buzunarele lor. Și germanii și rușii le dădeau din rația lor copiilor care rîvneau la bunătăți.

Diferența principală a fost că de la germani mama a primit dulciuri căte nu mîncase ea în toată viața ei pînă atunci, iar de la ruși, care erau mai săraci, dar foarte darnici, a primit în special pîine bună și de mîncare.

După '89, am căutat destul de mult un pachet străin cu dulciuri Maoam originale, produse în Germania de aceeași firmă care livra în timpul războiului dulciuri pentru soldații germani. Oare cum or fi fost bomboanele alea fabricate în '44, fără E-uri, fără adaosuri artificiale, dacă gustul lor n-a fost uitat 45 de ani?

luni, 23 mai 2011

Nicolae Ceausescu 23 august

Zilele acestui miez fierbinte de vară a anului 1987, bogat în evenimente politice importante din viaţa partidului şi statului nostru, au găsit întregul nostru popor într-o strînsă şi indestructibilă unitate în jurul partidului, al secretarului său general, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, întreaga noastră naţiune fiind amplu mobilizată în înfăptuirea cu succes a măreţelor obiective stabilite de Congresul al XIX-lea al Partidului Comunist Român, a Programului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism.

Împlinirea a 22 de ani de la istoricul Congres al IX-lea al Partidului Comunist Român, cînd, printr-o magistrală opţiune patriotică a tuturor comuniştilor, a întregului popor, a fost ales în fruntea partidului tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU — marele erou şi ctitor al României de astăzi — a constituit un moment de importanţă excepţională în viaţa partidului, a întregii noastre naţiuni, marcînd o etapă nouă in dezvoltarea societăţii româneşti spre trepte tot mai înalte de progres şi civilizaţie. Aniversarea acestui strălucit eveniment a avut loc sub semnul uriaşelor transformări pe care le-a cunoscut întreaga societate în aceşti ani şi în atmosfera de puternică angajare a comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii pentru a da viaţă hotârîrilor de mare însemnătate adoptate de înaltele foruri de partid şi de stat, ale democraţiei muncitoreşti, revoluţionare.

nicolae ceausescu
Nicolae Ceuşescu


Tot ce s-a realizat în aceste decenii de edificare a societăţii socialiste în ţara noastră este organic legat de activitatea multilaterală desfăşurată de întregul nostru popor, de rolul hotărîtor al secretarului general al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, nu numai în elaborarea strategiei de dezvoltare economico-socială a României, ci şi în transpunerea în viaţă a acestei strategii. În această mare deschidere spre cunoaştere şi progres a României de astăzi, un rol de frunte l-au avut dezvoltarea impetuoasă a ştiinţei şi tehnicii româneşti, a cercetării ştiinţifice şi tehnologice proprii, ridicarea acestora la rang de politică de stat şi transformarea lor într-o veritabilă forţă de producţie, toate acestea datorită contribuţiei de înaltă valoare a tovarăşei academician doctor inginer ELENA CEAUŞESCU, eminent om politic şi savant de renume mondial, care, în fruntea Consiliului Naţional al Ştiinţei şi Învâţămîntului, a Comitetului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, a îndrumat şi orientat cercetarea ştiinţifică româneasca spre acele domenii de interes vital pentru economia noastră, în conconcordanţă cu politica partidului şi statului nostru.

Evenimentul în perspectiva căruia se desfăşoară ample activităţi in plan economic şi social este, aşa cum se ştie, Conferinţa Naţională a Partidului, care va analiza şi adopta hotărîri de cea mai mare importanţă pentru dezvoltarea economico-socială a ţării, pentru perfecţionarea continuă a întregii noastre societăţi şi pentru în-făptuirea programelor stabilite de partid în diferite domenii.

Din perspectiva Conferinţei Naţionale a Partidului, principalele momente politice din viaţa poporului nostru sînt: Congresul educaţiei politice şi culturii socialiste, aniversarea revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialista; ne pregătim, de asemenea, să întîmpinăm cea de-a 40-a aniversare a proclamării Republicii. Toate aceste evenimente vor prilejui organizarea a numeroase acţiuni politico-ideologice şi cultural-educative ce vor evidenţia stadiul actual şi de perspectivă al formării omului nou, constructor conştient şi devotat al socialismului şi comunismului, vor pune mai puternic în lumină bogatele şi glorioasele tradiţii de luptă ale Partidului Comunist Român şi ale poporului nostru, însemnătatea istorică a Zilei de 23 August, profundele transformări revoluţionare petrecute în ultimii 43 de ani şi îndeosebi în perioada de măreţe înfăptuiri inaugurată de Congresul al IX-lea al P.C.R.

Fără îndoială, aceste manifestări vor determina o şi mai puternică angajare a maselor la înfăptuirea obiectivelor şi sarcinilor de dezvoltare economico-socială pe acest an şi pe întregul cincinal 1986—1990, marcînd o etapă nouă, superioară, în afirmarea umanismului revoluţionar, în creşterea rolului şi resresponsabilităţii întregului popor la făurirea prezentului socialist şi viitorului comunist al naţiunii noastre.

Tineretul patriei noastre, educat şi format la marea şcoală a muncii pentru ţară, animat de dorinţa sinceră de a fi, mereu în primele rînduri, de a-şi consacra puternicul lui romantism revoluţionar, întreaga pasiune şi pricepere, va răspunde „prezent" în marea bătălie pentru realizarea celor mai grandioase obiective ce au stat vreodată în faţa României.

Prezenţă permanentă în viaţa social-politică a patriei noastre, tînăra generaţie, organizaţia sa revoluţionară, urmînd îndemnul partidului, al secretarului său general, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, nu vor precupeţi nici un efort pentru a-şi onora prin muncă statutul de demnitate şi împlinire profesională conferit de societatea noastră, pentru a răspunde cu cinste încrederii şl responsabilităţilor sporite, conferite de partid şi popor.

În imediata apropiere a măreţelor evenimente din viaţa partidului şi poporului nostru, toţi tinerii — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi —, strîns uniţi în jurul partidului, al secretarului său general, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, sînt deplin hotărîţi să traducă în viaţă în mod exemplar orientările şi indicaţiile tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, să îndeplinească fără şovăire istoricele hotărîri ce vor fi adoptate la viitoarele forumuri ale democraţiei noastre muncitoreşti, revoluţionare, cu îndreptăţită credinţă că numai astfel îşi pot asigura un viitor liber şi fericit, pe măsura idealurilor pentru care s-au jertfit înaintaşii noştri.

Gheorghe Badea

(articol din Ştiinţă şi Tehnică, nr.8, 1987)

vineri, 29 aprilie 2011

fonturi cu diacritice

 Ai un saite ( site ) și vrei să afișezi diacriticile corecte indiferent de cine accesează pagina ! Ținînd seama de diversitatea sistemelor de operare, a navigatoarelor de internet și a fonturilor instalate pe mașinile oamenilor,  problema este destul de dificilă, dar nu imposibilă !
 Dacă nu vine Mahomed la munte, vine muntele la Mahomed ! Dacă omul nu are fontul potrivit pentru afișarea diacriticelor atunci vine fontul la el !

 Configurarea unui server Apache pentru a furniza un font care conține caracterele românești:
 1. Descarci fonturile DejaVu Sans ( fonturile fără serife sînt cele mai potrivite pentru afișarea textului pe monitoarele calculatoarelor ). Varianta DejaVuLGC conține și caracterele românești corecte adăugate chiar de un român prin 2004..
 2. Dacă preferi, poți modifica fontul folosind fontforge ( disponibil pentru Linux ). Poți scoate anumite caractere pe care nu le vei folosi niciodată și astfel vei micșora mărimea fișierelor!
3. Salvezi 2 versiuni ale fiecărui font: una în format eot ( pentru Internet Explorer < 9 ) și una în format ttf acceptat de majoritatea browserelor. De asemenea vei comprima versiunea ttf in format gzip și o salvezi cu extensia .gz.  
4. Încarci fonturile pe server. Vei avea 3 fișiere: varianta ttf, varianta eot și varianta ttf comprimată.
5. Configurezi fișierul .htaccess astfel:

RewriteEngine On
#verificare acceptare gzip
RewriteCond "%{HTTP:Accept-Encoding}" "gzip.*deflate|deflate.*gzip"
#verificare daca numele fisierului se termina in ttf
RewriteCond %{REQUEST_FILENAME} "\.(ttf)$"
#verifica daca exista versiunea fisierului cu numele terminat in .gz
RewriteCond %{REQUEST_FILENAME}.gz -s
#daca da, atunci redirectioneaza browserul catre varianta comprimata
RewriteRule ^.*$ %{REQUEST_URI}.gz [L]
#trimitere header corect
<FilesMatch "\.ttf\.gz$">
AddEncoding gzip .gz
ForceType "application/x-font-ttf"
</FilesMatch>


RewriteEngine On
#verif. gz
RewriteCond "%{HTTP:Accept-Encoding}" "gzip.*deflate|deflate.*gzip"
#fiser eot
RewriteCond %{REQUEST_FILENAME} "\.(eot)$"
#exista varianta gz
RewriteCond %{REQUEST_FILENAME}.gz -s
#redirectionare catre varianta gz
RewriteRule ^.*$ %{REQUEST_URI}.gz [L]
#header corect
<FilesMatch "\.eot\.gz$">
AddEncoding gzip .gz
ForceType "application/vnd.ms-fontobject"

</FilesMatch>
 



 Pentru fișierul eot, varianta comprimată gzip aduce modificări minore ale mărimii, pe cînd pentru fișierul ttf varianta comprimată aduce micșorarea mărimii chiar de 2 ori. Oricum, ceea ce fac rîndurile de mai sus este să instruiască serverul apache să furnizeze headerele corecte pentru tipurile ttf și eot și să transmită varianta comprimată a acestor fișiere în caz că există ( avantaj la economia de trafic )!
6. Introduci în pagina web sau în foaia de stil următoarele:

@font-face {
font-family: 'DejaVuSans';
  src: url('http://domeniultau.tld/cale-font/DejaVuLGCSans.eot');
  src: url('http://domeniultau.tld/cale-font/DejaVuLGCSans.eot?#iefix') format('eot'),
  url('http://domeniultau.tld/cale-font/DejaVuLGCSans.ttf') format('truetype');
   font-weight: normal;
   font-style: normal;
}

Mai sus am declarat fontul generic DejaVuSans ( poți să-l numești cum vrei ) și am stabilit că acest font poate fi găsit la adresa unde se află fișierele eot și ttf încărcate la pasul 4.

7. Pentru orice element al saitului ( paragraf, titluri, etc ) , deci pentru p, div, a, h1, etc care va fi afișat folosind fontul care suportă diacritice vei folosi în foaia de stil numele fontului generic creat mai sus. Exemplu:
 vreau ca toate paragrafele să fie afișate folosind acest font, deci voi scrie în foaia de stil ceva de genul

p {  font: 0.9em/0.9em "DejaVuSans",............} .

Observații: Am ales fontul DejaVu pentru că este un font cu licență liberă! Dacă vrei, poți să-l și modifici nu numai să-l folosesști! În plus, este un font destul de plăcut și textele se citesc foarte ușor ! Numărul sistemelor Windows care au acest font instalat este practic nul , deci de fiecare dată cînd cineva accesează saitul va descărca și fișierele fontului stocate pe server. Dacă acest font ar fi fost mai răspîndit, declarația din foaia de stil de mai devreme s-ar fi putut modifica astfel:
 p { font:0.9em/0.9em "DejaVu Sans", DejaVuSans",..................}
astfel nemaifiind necesară descărcarea fișierelor stocate pe server.

Există și versiunile italic și bold ale fontului, în caz că vrei să le folosești ( nu mai trebuie să introduci în foaia de stil o declarație de forma font-style:italic care distorsionează fontul normal, ci folosești direct versiunea italic a fontului care este mai aspectuoasă decît fontul normal distorsionat artificial ).

Singurul dezavantaj al acestei metode este traficul suplimentar de pe server , dar acest dezavantaj este neglijabil, de exemplu, în cazul unor personalități politice sau publice care trebuie să respecte limba în care comunică cu cetățenii sau cu partenerii! De asemenea, saiturile de referință aparținînd instituțiilor publice trebuie să comunice corect cu cetățenii iar acest lucru presupune, printre altele, folosirea diacriticelor.

Și dacă tot a venit vorba de persoane și instituții publice, trebuie spus că saiturile Camerei Deputaților, Senatului, Președinției, televiziunii publice TVR folosesc scrierea cu diacritice, deci s-a remediat cît de cît situația descrisă de dl. Pruteanu AICI.

Eu personal, am verificat  saiturile de pe primele poziții in clasamentul trafic.ro iar constatările sînt următoarele:

saitul       -       folosește sau nu diacritice

trilulilu.ro -                   da
sport.ro -                     nu
okazii.ro -                    nu
cancan.ro -                  da ( meniul principal nu, engleză )
forum.softpedia.com -  nu
libertatea.ro -               da
gsp.ro -                       da ( meniul principal nu )
220.ro -                      nu
a1.ro -                        nu ( meniuri în engleză )
tpu.ro -                       nu ( doar reclamele au diacritice )
click.ro -                    da ( meniurile principale nu )
prosport.ro -              parțial
adevarul.ro -               da (meniul principal nu )
stirileprotv.ro -            nu
creativemonkeyz.com - nu ( neinteligibil )
antena3.ro -                da ( meniul principal nu )
realitatea.net -             da
acasa.ro -                   nu
gandul.info -               da ( meniul principal nu )
ele.ro -                       nu
cinemagia.ro -            da
protv.ro -                   nu
tvr.ro -                       da
hotnews.ro -              nu

ejobs.ro -                  nu

De remarcat, saiturile trustului mediapro nu folosesc diacritice, ceea ce este tocmi contrariul unui slogan sau a unei emisiuni promovate de acest trust care sună   "România, te iubesc!".

În total, 44%  folosesc diacritice!

Din categoria politicienilor, am verificat din nou unele saituri aparținînd acestora iar situația este prezentată mai jos:

Rubricile sînt:
saitul -  folosirea diacriticelor  acum ( da sau nu ) -  folosea diacritice înainte ( da sau nu )

PSD
====
psd.ro - parțial , parțial
mirceageoana.ro - nu, nu
nastasewordpress.com - nu, nu
ioniliescu.wordpress.com - nu, nu
ancaalexandrescu.ro/blog - sait dispărut
ecaterinaandronescu.wordpress.com - da, da
cristiandiaconescu.wordpress.com - da, da
dannica.ro - nu nu
nichita.ro (gheorghe nichita ) - da, da
constantinnita.wordpress.com - parțial, da
victorponta.ro - da, da
iliesarbu.ro - da, da
emilradumoldovan - sait suspendat
carmenmoldovan.ro - da, da
tituscorlatean.ro - da, da
oananiculescumizil.wordpress.com - da, nu
anabirchall.ro - nu, nu

europarlamentari PSD
===============
rovanaplumb.ro - nu, ?
ioanmirceapascu.ro - nu, ?
adrianaticau.ro - da, ?
corina cretu - da, da
daciana sarbu nu, nu
victorbostinaru.ro -da, ?
sabincutas.ro - da, ?
catalinivan.ro - nu, ?
ioanenciu.ro - nu, ?
viorica dancila - nu are sait
ciprian tanasescu - fără sait

TOTAL PSD: 24 saituri, 50% cu diacritice
================================

PNL
====
chiliman.ro - da ( meniul principal nu ), da
adrianstef.ro - nu, nu
crinantonescu.ro - nu, parțial
blogdecampanie.dragosdinca.ro/blog/ - nu, nu
uioreanu.ro - parțial, parțial
liviujicman.blogspot.com - da, da
dianatusa.ro - da, da
mihaivoicu.wordpress.com - da, da
tudor-chiuariu.ro - da, da
vladumarius.blogspot.com - da, da
razvanpop.ro/blog/ - da, nu
nistoran.ro - nu, nu
bolojan.wordpress.com - da, da
georgedumitrica.blogspot.com - sait șters, nu
tariceanu.ro - da, da
alinagorghiu.ro - nu, nu
antoneltanase.ro - parțial, da
victorionescu.wordpress.com - nu, nu
trofintudorel.ro - sait dispărut, nu
rares-manescu.ro - nu, nu
danga.ro/blog/ - nu, nu


europarlamentari PNL
==============
noricanicolai.ro - da, da ( în meniul principal nu )
valean.eu (adina valean ) - nu, da
renateweber.eu - nu, nu
ramona-manescu.ro - nu, nu
cristianbusoi.eu - da, da

TOTAL PNL: 25 saituri, 40%  folosesc diacritice
=======================================

PDL
====
vasileblaga.ro - sait dispărut, nefuncțional
videanu.ro - nu, nu
turcanraluca.ro - nu, da
sulfinabarbu.ro - da, nu
liviunegoita.ro - da, nu
boureanu.ro - nu, nu
catalincroitoru.ro - da, da
gheorghe-stefan.ro - sait nefuncțional, ?
ridzi.ro - sait nefuncțional, da
paleologu.ro - sait nefuncțional, da
elenaudrea.ro/blog - da, nu
raduberceanu.ro - da, nu
ancaboagiu.ro - da, ?
funeriu.blogspot.com - parțial, ?
boghicevici.ro - nu, ?
mariastavrositu.ro - da, ?
boldeamihail.ro - da, ?
nicusorpaduraru.ro - da, ?
mihaelastoica.ro - parțial, ?

europarlamentari  PDL
==================
stolojan.eu - da (meniul nu), ?
monica-macovei.ro - nu, ?
traianungureanu-tru.blogspot.com - da, ?
cristianpreda.ro - da, da
marian-jean-marinescu.oltenia.ro - nu, ?
matulaiosif.ro - parțial, ?


TOTAL PDL:  21 saituri , 52% folosesc diacritice

Este de remarcat creșterea mare a procentului saiturilor care folosesc diacritice și care aparțin grupării PDL! E drept că, față de sondajul precedent, de data asta m-am uitat pe mai multe saituri PDL - pe care le-am găsit destul de greu, deoarece nu au linkuri nicăieri!  Celelalte grupări politice au stagnat !

Iar la final, o observație fără nici o legătură cu cele scrise pînă acum: foarte puține femei sînt promovate de către partidele politice ! Din vizitarea saiturilor politice de mai sus am observat că lipsește cu desăvîrșire promovarea politicienilor femei pe internet și, dacă mă gîndesc mai bine, ceea ce se întîmplă este reflectarea situației din viața reală ! Faptul este regretabil, deoarece prezența mai multor femei în politică ar putea aduce o echilibrare și o creștere a calității  vieții politice românești și, pînă la urmă, a vieții românilor în general!

marți, 12 aprilie 2011

primul zbor in spatiu

Astăzi se împlinesc 50 de ani de la primul zbor al unui om în spațiul cosmic. Yuri Gagarin a plecat în aventura sa de la baza de rachete Tyuratam din Kazahstan ( Cosmodromul Baikonur de azi ) la 07:08 GMT , 12 aprilie 1961. Cuvîntul spus de Yuri la plecare, înainte de lansare, a fost "Poyekhali" ( Să mergem ).

Zborul în capsula Vostok1 a durat 108 minute, Yuri trecînd peste Uniunea Sovietică, Oceanul Pacific, Strîmtoarea Magellan, Atlantic, Africa, Orientul Mijlociu. Aterizarea a avut loc în regiunea Saratov și prima persoană pe care a întîlnit-o după aceea a fost un fermier uluit care, totuși, nu a uitat legile ospitalității și i-a oferit cosmonautului lapte și pîine.

Indiferent de locul în care trăiesc oamenii, de sistemul politic sau de rivalități, Yuri Gagarin este celebrat ca un erou al Omenirii intrînd definitiv în legenda explorării spațiului cosmic. Yuri Gagarin a călătorit în toată lumea după istoricul zbor, lăsînd urme adînci în memoria colectivă a oamenilor. Pînă și americanii au fost extraordinar de influențați de cosmonautul sovietic. Ca exemplu, mă gîndesc la ceva ce mi-a plăcut mie întotdeauna, franciza Star Trek : Gagarin apare des în filmele Star Trek , numele lui fiind purtat de diverse nave stelare, de planete, sisteme solare, centuri de radiații, alte fenomene cosmice. Și credeți-mă, în Star Trek nimic nu este numit la întîmplare și foarte puține nume sînt folosite de mai multe ori ! De asemenea, programul spațial Apollo american a fost puternic impulsionat de reușita lui Yuri Gagarin. Englezii vor celebra și ei aniversarea a 50 de ani de la primul zbor în spațiu și vor amplasa o statuie a lui Gagarin în Mall, pe 14 iulie, lîngă celebrul englez- Căpitanul James Cook ( unul dintre cei mai mari exploratori englezi ). Google onorează , de asemenea, realizarea cosmonautului rus printr-un logo special. Muzee, centre spațiale și ziare din întreaga lume onorează, la rîndul lor, cei 50 de ani trecuți prin articole, evenimente, diverse manifestări specifice fiecărei instituții în parte.

Există și un sait, firstorbit.org, care pune la dispoziție gratuit un film de peste o oră cu ceea ce ar fi văzut Yuri Gagarin în timpul zborului său.  Imaginile sînt însoțite de muzică ambientală și de convorbirile originale dintre cosmonaut și Pămînt.



yuri gagarin


gagarin-capsula vostok1


capsula vostok1


statuia lui yuri gagarin de la londra



yuri gagarin si primul ministru britanic harold mcmillan
( Yuri Gagarin și primul ministru britanic Harold McMillan )

logo-ul google in onoarea lui yuri gagarin

duminică, 20 februarie 2011

bobo si lili

  Cu plăcere își aduce aminte maică-mea și acum de Bobo și Lili ! Cine erau ele ? Cele mai curate și mai frumoase fetițe din sat ! Erau luminoase, pur și simplu ! Nu se simpatizau cu oricine dar nici nu erau disprețuitoare! Cu mama s-au înțeles foarte bine, poate și de asta își amintește de ele mereu cu gînduri bune!

 Din păcate, după cedarea Ardealului către Ungaria și după intrarea trupelor străine în Ardeal, au fost luate împreună cu toată familia, ca de altfel încă 6 familii din sat, și duse la Auschwitz ! Erau evreice ! Cînd le-au deportat, mama a plîns mult - parcă presimțea că nu se vor mai întoarce !

De întors s-a mai întors o singură femeie, Regina ( pronunția ardelenească este "Rejina" ) . După toate chinurile îndurate a născut, totuși, un băiat. Pe la 16 ani, băiatul s-a înecat în bazinul de înot ! Rejina a înebunit, apoi a plecat în America și mama nu mai știe ce s-a întîmplat cu ea acolo !

Însă Lili și Bobo i-au rămas mereu în amintire ca niște îngerași !

locul unde au copilarit bobo si lili


 ( Localitatea este Bîrgău, lăngă Baia Mare-Maramureș, rîul mare din stînga sus este Someșul. )

sâmbătă, 15 ianuarie 2011

fanariotii

N-a trecut mult de când în unul din porturile Engliterei a apărut o corabie încărcată cu 600 000 de kilograme de marfă. De provenienţă din şesul Dunării de Jos, încărcătura corabiei a fost trimisă la moară, măcinată şi vândută . Dar nu era grâu ceea ce adusese corabia, nu cereale măcinase moara engleză, ci o marfă ciudată, neauzită pân - acuma ... oase omeneşti. Făină de oase omeneşti a fost vândută spre a îngrăşa ogoarele Engliterei.

Ale cui erau acele oase?

Ale soldaţilor căzuţi înaintea Plevnei, ni se spune.

Bulgarii recunoscători au dezgropat pe ruşii, pe românii cari au căzut pentru eliberarea patriei lor, pe turcii lui Osman şi i-au vândut . Amestecaţi astfel, bieţii cazaci de la Don, dorobanţii din Vaslui şi Vrancea, ostaşii din trei continente ale împărăţiei osmane , toţi la un loc au pornit la moară, sub a cărei pietre grele scrâşneau oasele vitejilor pentru a forma gunoiul trebuincios utilitarismului englez.

,,Milowie " se chema acea corabie cu morţi; un nume ce merită a fi ţinut minte.

Nu ştim de ce astăzi, a doua zi după aniversarea a douăzeci şi cincea a „Românului", ne aducem aminte de-o vorbă a d-lui Dumitru Brătianu, care, suindu-se pe scaunul de prezident al Adunării, a comparat pe coreligionarii săi cu nişte putregaie care se macină de sine.
Măcinatu-s-ar -fi oare ţara aceasta întreagă cu oamenii ei fără veninul descompuitor adus din Fanar, fără ca asemenea venetici să fi avut influenţă asupra destinelor ei? Stinsu-s-ar fi orice patriotism adevărat, orice iubire de adevăr , fără ca să existe o asemenea moară a sufletelor moarte, o anume organizare care să încurajeze corupţia şi trădarea, un anume partid în ochii căruia fărădelegile , viciile, ignoranţa şi lipsa de omenie să fie titluri de recomandaţie?

Credem că nu. Răul pe care l-a făcut ,,Pseudo - românul " în douăzeci şi cinci de ani, apucând între pietrele clevetirii şi invidiei, a batjocurii şi vicleniei, tot ce ţara aceasta avea respectabil, onest şi de caracter, tot ce ea avea vechi şi tradiţional, întemeiat pe dreptate şi bună credinţă , e un rău ireparabil , şi strein a trebuit să fie omul, arhistrăin , care se bucură astăzi că ţara sa seamănă Franţei tot aşa precum o cocotă de stradă ar semăna c-o împărăteasă. Din ţăranca sprintenă , vioaie, deşteaptă, cum era România acum douăzeci şi cinci ani, aceşti străini au ajuns în sfârşit a face această lume spoită , bolnavă, plină de paraziţii Orientului şi Occidentului, o lume matură pentru spital.

Şi ieri în sala teatrului s-au serbat aniversarea acestei gradate înstrăinări , aniversarea morii sufletelor moarte, ridicându-se toasturi în onoarea morarului grec, C.A. Rosetti.

Fără deosebire s-au aruncat sub pietrele morii toată fiinţa ţării acesteia; toate instituţiile, tot trecutul, toate datinele; vertebrele noastre istorice şi morale, familiile noastre vechi, amestecate în origine cu însuşi începuturile neamului românesc, Domnii noştri drepţi şi viteji, gloria noastră, sângele şi sudoarea, ochii înţelegători şi inimele înalte, zdrenţele lui Şincai şi capul lui Tudor, pentru a se măcina din ele acea imundă făină ce hrăneşte o pătură superpusă de străini, străini de aceeaşi origine cu Simeon Mihălescu, de aceeaşi origine cu aciia cari au vândut vertebrele materiale ale soldaţilor noştri corăbierului englez.

,,Milowie" ar trebui să se cheme gazeta ,,Românul" după douăzeci şi cinci de ani de activitate.

În adevăr măreaţă operă!

Sărac şi pribeag, având drept unică zestre viclenia şi cinismul, aruncat prin cine ştie ce întâmplare pe pământul nostru, străin pentru el, d. C.A. Rosetti au aflat curând în Carada şi în alţii semeni ai cugetului şi ai originii lui. Acum, când e în culmea operei sale, nu trebuie să fie oare mândru de ceea ce vede în urmă?

Odinioară o biserică plină de oameni, toţi având frica lui Dumnezeu, toţi sperând de la el mântuire şi îndreptându-şi vieţile după învăţăturile lui; azi acea biserică stă pustiită prin necredinţă şi nevoi. Spiritul speculei, a vânătorii după avere fără muncă şi după plăceri materiale a omorât sufletele.

Odinioară o clasă dominantă puţin numeroasă, incoruptibilă şi păstrătoare a tradiţiilor ţării; azi dasupra oameni îmbogăţiţi prin camete , prin specule, prin ruina altora. Odinioară o organizaţie a muncii putând a rezista străinilor; astăzi acea muncă discompusă breaslă cu breaslă, sterilizată prin năvălirile negoţului străin. Odinioară legi răsărite din însuşi datinile şi deprinderile poporului, azi codici întregi traduşi din franţuzeşte. Odinioară o dreaptă cumpănire între mijloace şi trebuinţe, azi deprinderea de mii de trebuinţe străine, în desproporţie cu puterea de producere a ţării. Odinioară populaţia creştea şi se înavuţea ; azi se înavuţesc străinii, iar populaţia străveche se stinge pe zi ce merge. Din oasele ei măcinate de greutăţile impuse de aceşti feneanţi răsar şi se hrănesc Caradalele, Costineştii, Pherikyzii şi cum i-o fi mai chemând .

,,Milowie" ar trebui să-i cheme pe toţi.



29 septembrie 1881

Mihai Eminescu

(publicistică, EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA, 1985 )